Chiliman, arătat cu degetul pentru stoparea ilegală a construcţiei cartierului "Henry Coandă"

Scandalul iscat pe marginea cartierului "Henry Coandă" - o afacere de câteva zeci de milioane de euro, care a exclus tradiţionalii samsari de terenuri scumpe - emană pe zi ce trece un puternic iz politic cu tentă liberală. Recent, sute de persoane care au contractat case în cartierul Henry Coandă, dar s-au văzut în imposibilitatea de a intra în posesia caselor mult-visate, spun că principalul vinovat de stoparea proiectului imobiliar este primarul sectorului 1, Andrei Chiliman. Acesta este acuzat că, făcând abuz de prerogativele conferite de lege, a refuzat în mod nejutificat să elibereze autorizaţia de construire, deşi exista aprobat un PUZ în acest sens. Oamenii îl acuză pe Chiliman că tergiversarea nejustificată a proiectului imobiliar ar fi rezultatul unor interese liberale, ţinând cont de faptul că persoanele care au revendicat peste noapte bucăţi din terenul pe care urma să se construiască cartierul bucureştean ar avea puternice conexiuni liberale.
În 2003, Ministerul Transporturilor şi Locuinţei anunţa, cu mare pompă, lansarea proiectului de construire a celui mai modern cartier din România, Henri Coandă, ce urma să se întindă între aeroportul Băneasa şi comuna Voluntari, în partea de nord-est a Capitalei. Conform proiectului, cartierul urma să cuprindă 3.012 locuinţe, din care 1.230 case, 338 apartamente, toate urmând să fie achiziţionate prin credit
ipotecar. În iunie 2003, premierul de atunci, Adrian Năstase, şi ministrul de resort, Miron Mitrea, au inaugurat expoziţia de case cu vânzare prin credit ipotecar, organizată de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), ei anunţând atunci că "lansarea fazei operaţionale a proiectului Henri Coandă reprezintă un moment deosebit pentru bucureşteni", iar "proiectul se va întinde pe o perioada de 3-4 ani". Pentru cele aproximativ 3.200 de unităţi locative, Executivul a luat de la MApN circa 50 de hectare de teren, pe care, printr-un alt act normativ, le-a trecut în administrarea
Primăriei Sectorului 1. Interesant este că proiectul "Henri Coandă" a fost inclus în Planul Urbanistic Zonal, încă din ianuarie 2003, fiind aprobat de Primăria Sectorului 1. Aceast lucru confirma practic faptul că terenul respectiv este liber de sarcini, adică nu face obiectul nici unui proces de revendicare. Ulterior, acest lucru a fost reconfirmat de Justiţie prin întocmirea intabulărilor pe fiecare parcelă a terenului în cauză. Aşadar, totul era în ordine cu terenul, mai trebuia doar ca ANL să rezolve problemele birocratice. La un moment dat, după atribuirea loturilor pentru case, ANL a prezentat un calendar al contractării locuinţelor în "Henri Coandă". Astfel, în iulie 2003 începea depunerea dosarelor de solvabilitate, etapă continuată cu depunerea opţiunilor pentru locuinţe, soluţionarea suprapunerilor (începutul lui august), depunerea avansurilor la bănci (11-15 august) şi apoi etapele cu adevărat "grele": semnarea contractului de mandat (18-29 august), a contractului de construire (1-5 septembrie) şi a celui de ipotecă cu banca (8-12 septembrie). Ca urmare, abia în iulie 2004 s-au încheiat primele contracte, iar alţi 400 de oameni n-au reuşit să încheie decât un contract de mandat.